browser icon
Folositi o versiune insecura a web browser. Va rog sa va updatati browserul.
Folosind o versiune veche a browserului va puntei in pericol computerul. Pentru o experienta mai sigura, mai rapida va rog sa va updatati browserul sau sa incercati un nou browser astazi.

Izvorul tamaduirii

Izvorul Tamaduirii, sarbatoare inchinata Maicii Domnului nu are data fixa. Ea este trecuta in calendar in vinerea din Saptamana Luminata, prima dupa Sfintele Pasti, deci in fiecare an se sarbatoreste la o alta data.

La originea acestei sarbatori se afla o minune petrecuta in apropierea Constantinopolului. Potrivit Traditiei, un orb a primit vederea dupa ce s-a spalat cu apa unui izvor din jurul acestui loc. Orbul ajunge la izvor datorita imparatului Leon (457- 474), pe atunci neincoronat, care implineste descoperirea facuta de Maica Domnului: “Nu este nevoie sa te ostenesti, caci apa este aproape. Patrunde, Leone, mai adanc in padure si, luand cu maini apa tulbure, potoleste cu ea setea orbului si unge cu ea ochii lui cei intunecati”. Imediat, orbul si-a recapatat vederea.

Mai tarziu, cand Leon ajunge imparat, ridica pe locul unde s-a petrecut minunea o biserica cu hramul “Izvorul Tamaduirii”. Aici primeste vindecare de o boala grea si imparatul Justinian (526-575), care ridica drept multumire o biserica si mai mare. Biserica zidita de imparatul Justinian a fost distrusa in anul 1453, de turci.

Izvorul tamaduirii din timpul lui Leon se pastreaza si in zilele noastre. Credinciosii care merg la Istanbul (numele nou al vechii cetati a Constantinopolului), se pot inchina in biserica Izvorului Tamaduirii. Actuala constructie este din secolul al XIX-lea, dar la subsolul acesteia se afla un paraclis din secolul al V-lea, unde exista izvorul cu apa tamaduitoare din trecut.

De IZVORUL TAMADUIRII se sfintesc apele, slujba cunoscuta sub numele de „ „Aghiazma Mica „

Apa este elementul cel mai important pentru toate creaturile. Crestinii in general si mai ales persoanele bolnave trebuie sa consume apa sfintita. In felul acesta se vor impartasi de energiile necreate ale DUHULUI SFANT. Sfintirea ei inseamna aducerea apei la starea initiala asa cum a creat-o Dumnezeu la inceput cand era vie si nealterabila, dar dupa caderea omului in pacat a inceput alterarea si pierderea calitatii ei de „ apa vie „. Preotul, prin rugaciuile de invocare a Duhului Sfant nu face decat sa redea apei actuale, ale carei molecule se misca dezordonat ( miscarea Browniana ) starea in care miscarea moleculelor este ordonata si ritmica.